Fericirea Rapidului are chipul lui Alex Dobre! Cronică de Gabriel Berceanu la 2-0 cu FC Argeș, nou-promovată cu joc bun și Caio Martins de urmărit, în prima etapă din Superliga

După două sezoane de Liga 2, violetul de Argeș a revenit în Superliga, întărit de managementul lui Dani Coman și tactica lui Bogdan Andone. Pentru a împinge prezentului noblețea obligatorie a unui fotbal mereu special, trecut din efigie în efigie precum anii noștri cei buni: Dobrin, Mutu, Dică și-atâția alții… Se joacă la Mioveni în așteptarea viitorului stadion pe măsura trecutului și-n tiparul ambițiilor de azi.

Se joacă la debut cu Rapidul, reordonat de Dan Șucu pe o hartă care sezon de sezon începe să fie nouă dar, din păcate, cu itinerarii păcătoase și vechi. De-acum, cu director sportiv italian, cu Gâlcă neașteptat pe bancă. Ce fel de Giulești și, mai ales, care identitate a fotbalului său, fără noutăți în primul 11 de azi, vom vedea? Cele mai frumoase părți din dragoste sunt cele în care te frămânți imaginându-ți cum vei iubi.

Petrila, Keita, Koljic, Dobre. Pase scurte exacte, ivorianul saltă inspirat, bosniacul protejează și servește. Iar Alex Dobre trăsnește printre brațele vlăguite ale lui Lazar,  cu setea unui puști care a așteptat să treacă vara mai repede ca să audă iarăși peluza cântând! E 1-0 pentru giuleșteni din minutul 3, vulcanul generează lavă și-n deplasare, în contrast total cu alura de gentleman imperturbabil a lui Gâlcă. Argeșul trebuie să răstoarne istoria în ceva concret pentru menghina zilei de azi, iar asta iute.

Rapidul suferă și nu construiește, dar e destul dacă Dobre lovește!

Și încearcă. Brazilianul Caio dă semne de calitate peste medie, dansează în flancul drept, e nevoie de sacrificiul dublat al lui Stolz și Onea, pe reluările lui Rață și Moldoveanu din aceeași fază, ca din minutul 16 să nu fie iarăși egal. Urcă mai mereu surprinzător de lesne Briceag, același Stolz trebuie să fie în alertă eficientă mai mereu. Este, dar n-are priză la minge, neverosimil!

Rapid nu poate să numere până la patru pasele din construcție, e și start de sezon, însă vorbim totuși de o echipă de start care se știe de sezonul trecut. Argeșul propune o dinamică savuroasă, tranzițiile sunt copleșitoare pentru oaspeți, pe cât de frumoase pentru fanii neutri. O echipă cu noutăți, dar cu o identitate pozitivă. Christensen se zbate cu productivitate singulară în tot tabloul răsturnat împotriva echipei lui.

Doar că vulcanul rămâne vulcan. Și atunci când dispar culoarea și flacăra, iar cenușa păcălitoare te face să-l crezi un biet bătrân de piatră resemnat, țâșnește lava din nou, prin tumultul celui hărăzit. Dobre. Același Alex Dobre! Balon purtat cu fruntea prin careul advers, extrema îl lasă să cadă până la urmă, ca să-și potrivească, inclusiv cu corpul, nemiloasa execuție. Voleu cu stângul, după deschidere de scor sănătoasă, cu dreptul, iar plasa se zbate după setea neostoită a giuleșteanului!

Împotriva impotenței din atacurile poziționale, triumfă spiritul cumulat cu inspirația. Prin fiecare gest, Dobre se toarnă pe efigia incontestabilă și perenă a Rapidului. „De pus pe stemă”, cum s-ar zice mai grăbit.

Argeșul continuă să curgă frumos și degeaba

Nici Sadriu, în două rânduri, nici Heras, nu răzbesc prin apărarea lui Gâlcă, una salvată și de noroc, de bară, dar și de o comprimare aiuritoare pentru oponent. Frustrantă repriză a argeșenilor, cu totul curgând reconfortant până la tabelă, de unde Rapid preia destinul și-l urcă travestit în cifre, cu picioarele și setea lui Dobre! Ocazii imense, suflu bun, dar un cinism de sorginte neștiută anihilează tot, în tricourile vișinii.

Bogdan Andone, suspendat la revenirea în Superliga, schimbă la vestiare tot flancul drept. Gâlcă înghite în sec, s-a rupt Koljic. Cum Burmaz e out pentru jumătate de an, trebuie să apeleze la Jambor, slovacul de-un milion de euro care, dacă spui că a dezamăgit până acum în Giulești, chiar e un eufemism! Revenit după împrumut, salvează imaginea și investiția? Baroan e încă în adaptări.

Ceva se întâmplă cu Stolz, și chiar dacă n-a primit gol până acum, dilema tehnicianului vizavi de austriac sau Aioani capătă noi valențe. Pur și simplu, nici pe ieșiri, nici pe contactul cu mingea, nu e pe sfert siguranța așteptată de la un goalkeeper cu care să ataci vreun podium, oricare podium din Univers!

Rapid nu iese din modul mai mult decât economicos, însă Argeșul și-a mai pierdut prezențele în ultima treime, în ciuda dezinvolturii lui Caio. Cel de care se agață parcă toată riposta de tehnică și demaraj destabilizator din atac a piteștenilor. Heras deviază o lovitură liberă bătută, iarăși foarte bine, de brazilian. Stolz salvează prima minge cu încredere din zona de 10 metri în care tremura sau „îngheța” până acum.

Caio Martins și procesul Rapidului

Este, totuși, ritm foarte bun la Mioveni, n-ai paria un cent pe o etapă inaugurală de Superliga, cu nou-promovată la mijloc și în piept de iulie. Argeșul schimbă și ambele vârfuri dintr-un foc, stinge însă curajul și capacitatea de amenința poarta. Trece spre șarje individuale, amplitudinea colectivă s-a încâlcit până la dispariție.

Rămâne acest Caio Martins, o revelație după debutul de la Mioveni. Golgheterul Moldovei, la 24 de ani, adus inspirat după un sezon la Bălți cu 15 goluri în 26 de meciuri, între care două hattrick-uri. La Argeș a fost mai mult pe post de servant din bandă, momentan. Dar e de urmărit și de savurat traiectoria lui!

Se închide meciul prin douăzeci de minute cu mai nimic. Un 0-2 doar parțial nedrept pentru echipa lui Bogdan Andone. O lecție de aplaudat pentru concretețe din partea Rapidului.

Cum-necum, prin fracturi și împotmoliri, Rapidul pare acum măcar un strop mai echilibrată decât în epoca Șumudică. Ce este promițător ține de faptul că manifestă toate trăsăturile unei echipe aflate într-un proces. Nu se zărește destinația, nici n-ar avea cum, dar un proces înseamnă coerență și strategie. Două elemente forte. Și, cum e vorba de un proces, să tragi concluzii acum, după prima etapă din campionat, ar fi un moft și o nedreptate lipsită de relevanță.

Rapid n-are încă anvergură, firește. Dar e foarte posibil ca această productivitate ușor cinică, edificată poate alternativ pe resurse de calibru precum Dobre, Petrila, Christensen, să îndrepte identitatea giuleștenilor spre un traseu al performanței durabile. Sau, de ce nu, construcția se va roda în mecanismele gândite de Gâlcă și va dubla explozia individuală. Și-atunci fericirea Rapidului nu va mai avea doar chipul lui Alex Dobre.