
Unul dintre cei mai mari fotbaliști din istoria lui Dinamo, Costel Orac, a făcut dezvăluiri în premieră despre modul în care a ajuns să îmbrace tricoul „câinilor roșii”. Invitat la emisiunea FANATIK Dinamo, fostul internațional a povestit culisele transferului său din anii ’70, o mutare care avea să schimbe pentru totdeauna destinul carierei sale.
De la Galați, direct în Groapă
Orac a început fotbalul la FCM Galați, echipă alături de care a cunoscut și amărăciunea retrogradării. În acel moment, mai multe cluburi importante s-au interesat de el, printre care Jiul Petroșani. Alegerea părea firească: acolo ar fi putut să își continue studiile universitare, lucru dorit cu insistență de părinții săi.
Totuși, soarta avea alt plan. În cadrul unei convocări la naționala de tineret, în cantonamentul pentru Balcaniada din Grecia, Orac l-a întâlnit pe colegul său de generație Bumbescu, jucător deja legitimat la Dinamo. Acesta i-a spus că oficialii din Ștefan cel Mare îl vor în echipă și că va urma o discuție cu colonelul Anghel Vasile, personaj influent în transferurile „câinilor” din acea perioadă.
Întâmplarea care a schimbat istoria
Întâlnirea cu colonelul Anghel Vasile a fost momentul decisiv. Oficialul dinamovist i-a convins pe Orac și pe colegul său, Nicușor Vlad, să accepte oferta. Interesant este că tânărul atacant din Galați a propus și numele unui alt fotbalist promițător, Majearu, însă Dinamo a renunțat să insiste, pentru a evita un conflict deschis cu Galațiul. În final, Majearu a ajuns la rivala Steaua, iar Orac a ales să scrie istorie în alb-roșu.
„A fost totul întâmplător. Țineam cu FC Argeș pentru că îl admiram pe Dobrin, dar viața m-a dus la Dinamo. După discuția cu colonelul, eram deja hotărât. Nu m-am lăsat influențat de părinți”, a declarat Costel Orac la FANATIK Dinamo.
Lupta dintre familie și destin
Decizia nu a fost una ușoară. Părinții lui Orac insistau să meargă la facultate, iar varianta Jiul Petroșani oferea această oportunitate. În plus, tatăl său l-a avertizat că la Dinamo îl așteaptă o concurență de fier: extrema stângă a naționalei, Vrânceanu.
„Tata mi-a zis: ‘bine, mergi la Dinamo, dar să știi că acolo e Vrânceanu, internaționalul României’. I-am răspuns: ‘dacă nu joc în fața lui, înseamnă că nu am valoare și mă întorc la Galați’”, a povestit Orac.
Această încredere în forțele proprii avea să devină semnătura carierei sale.
O carieră legendară în tricoul lui Dinamo
Ajuns la București, Orac s-a impus rapid ca unul dintre cei mai talentați atacanți ai generației sale. A scris istorie alături de Dinamo, contribuind la unele dintre cele mai mari performanțe ale clubului, inclusiv meciurile memorabile din cupele europene.
În ochii suporterilor, el a rămas nu doar un fotbalist valoros, ci și un simbol al ambiției și al spiritului de luptă care a definit echipa din Ștefan cel Mare în anii de glorie.
Moștenirea lui Orac și emoția fanilor
Mărturiile lui Costel Orac au stârnit emoție printre fanii dinamoviști, care l-au redescoperit pe idolul unei generații. Pe rețelele sociale, suporterii au rememorat meciurile mari din anii ’80 și au subliniat că astfel de povești arată cât de puternic era spiritul dinamovist odinioară.
Într-o perioadă în care Dinamo se luptă să revină în prim-plan, amintirile lui Orac dau speranță și readuc în discuție gloria pierdută a clubului.
Concluzie
Povestea lui Costel Orac este mai mult decât o simplă amintire din fotbalul românesc. Este o lecție despre curaj, încredere și alegerea inimii în fața presiunilor exterioare. Alegerea sa de a merge la Dinamo a schimbat nu doar cariera lui, ci și istoria clubului din Ștefan cel Mare.
Astăzi, când Dinamo traversează momente complicate, vocile marilor legende reamintesc că spiritul „câinilor roșii” s-a născut din sacrificiu și ambiție. Iar Costel Orac rămâne un exemplu viu al acestei moșteniri.
Leave a Reply